Toamnele mai calde ar putea aduce probleme pentru fluturi

O nouă cercetare arată că toamnele mai calde și mai lungi scad probabilitatea ca fluturii albi cu vene verzi să supraviețuiască iernii pentru a apărea primăvara.

Descoperirile sunt publicate în revista Functional Ecology, editată de British Ecological Society.

• Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
• Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stockholm, Universitatea din Oulu și Universitatea Greifswald a investigat potențialele impacturi ale schimbărilor climatice asupra fluturilor. În experimente de laborator, cercetătorii au expus crisalidele fluturilor albi cu vene verzi (care sunt comune în Regatul Unit și în Europa) la condiții simulate de toamnă cu temperaturi și durate diferite.

De ce sunt periculoase toamnele mai calde?

Cercetătorii au descoperit că crisalidele expuse la toamnele mai calde și mai lungi au pierdut mai mult din greutate și au folosit mai multă energie decât cele expuse la condiții mai blânde.

Deși fluturii nu au murit imediat în condițiile mai neprielnice, cercetătorii au descoperit că cei care le-au experimentat aveau șanse mai mici să supraviețuiască până la vârsta adultă în primăvara următoare.

„Schimbările climatice fac toamnele mai calde și să dureze mai mult, iar această combinație specifică de condiții a avut cel mai mare impact asupra fluturilor din studiul nostru”, a spus dr. Matthew Nielsen, de la Universitatea din Oulu, care a condus cercetările la Universitatea din Stockholm

„Arătăm că condițiile stresante experimentate într-un anumit moment al anului pot avea consecințe negative de durată în alte perioade ale anului, legând schimbările dintr-un sezon de consecințele din altele”, a adăugat Nielsen.

Animalele consumă mai multă energie în toamnele mai calde

Animalele care intră într-o etapă de hibernare în timpul iernii sunt deosebit de vulnerabile la creșterea temperaturilor, deoarece acest lucru le crește rata metabolică, determinându-le să rămână mai repede fără energie.

„Chiar dacă animalele care hibernează folosesc mai puțină energie decât animalele active, ele folosesc mai multă atunci când este mai cald și nu pot mânca pentru a înlocui acea energie pierdută. Se știe deja că iernile mai calde sunt de fapt mai rele decât cele reci pentru animalele care hibernează, iar descoperirile noastre arată că toamnele mai calde sunt potențial și mai periculoase”, a explicat dr. Nielsen, citat de Phys.org.

În Suedia, unde a fost efectuat studiul, generația de primăvară a fluturelui alb cu vene verzi este de obicei cea mai mică generație din cauza stresului repausului de iarnă. Autorii avertizează că mortalitatea crescută pe care au observat-o după condiții de toamnă mai calde și mai lungi ar putea avea, prin urmare, un impact sever asupra abundenței acestei specii într-o perioadă critică a anului.

Cum a decurs studiul?

În cadrul studiului, fluturii au fost expuși la temperaturi de până la 25°C timp de până la 16 săptămâni. Deși aceste condiții simulate de toamnă par extreme, autorii spun că aceste temperaturi apar deja în părțile sudice ale habitatului fluturilor (până în cel mai sudic punct, în Spania) și ar putea apărea mai la nord în viitor.

Cercetătorii spun, de asemenea, că intervalul de timp de 16 săptămâni de repaus înainte de apariția condițiilor de iarnă nu este nerezonabil pentru această specie de fluture. Unii indivizi pot intra în repaus cu până la două luni mai devreme decât alții care continuă să producă o generație suplimentară înainte de iarnă.

În experiment, cercetătorii au simulat diferite condiții de toamnă într-un laborator, plasând grupuri de 8 până la 11 crisalide în camere menținute la 15, 20 sau 25 °C timp de 1 până la 16 săptămâni. Apoi au supus toate cele 459 de crisalide la aceleași condiții de iarnă timp de 24 de săptămâni.

În condițiile simulate de toamnă, cercetătorii au măsurat cât de multă greutate au pierdut crisalidele și câtă energie au folosit. În cele din urmă, au urmărit supraviețuirea fluturilor până când aceștia au murit sau au ajuns adulți sănătoși în timpul unei primăveri simulate.

Limitări ale studiului

Deoarece studiul a fost realizat în laborator și conceput special pentru a determina limitele toleranței fluturilor cu vene verzi la temperaturi mai calde, există unele limitări în aplicarea descoperirilor la populațiile din sălbăticie. De exemplu, condițiile simulate au fost mai degrabă constante decât să reflecte variații naturale sezoniere și zilnice. Cercetătorii spun că aceste variații ar putea intensifica și mai mult costurile metabolice ale condițiilor de toamnă.

Cercetătorii caută acum să exploreze în detaliu impactul încălzirii climatului asupra fluturilor și să analizeze efectele mai multor anotimpuri.

„În studiul nostru am luat în considerare doar supraviețuirea până la vârsta adultă, dar ar putea exista și mai multe efecte negative mai târziu în viață, de exemplu asupra capacității de a-și găsi pereche sau asupra numărului de ouă depuse”, a spus dr. Nielsen.

„Studiind modul în care încălzirea din toamnă, iarnă și primăvară le influențează ne va ajuta să înțelegem impactul real al schimbărilor climatice asupra animalelor care hibernează”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Teoria haosului oferă indicii pentru controlul vremii. Cum ar putea stopa fenomenele extreme?

Nevertebratele simt durerea și ar trebui tratate în cunoștință de cauză

Oceanele care se încălzesc sunt din ce în ce mai zgomotoase

Larva furnicii Monomorium triviale arată ca un extraterestru la microscop